duminică, 30 ianuarie 2011

:|

Te rog nu'mi spune ca ti'e dor, doar ca stii ca asta e ceea ce vreau sa aud. Nimic nu creste sub fulgii de zapada, dar tu ii lasi tot mai des sa cada.. Nu sunt de gheata in viata, ca stiu ca o sa ma topesc. Ca ce'avem noi se compara cu o zi de iarna grea , mi'e frig si doar mana ta ma poate imbratisa..
Am inima de piatra, trebuie sa iti faci loc prin bucati prea mari de stanca, la fel cum , cuvintele se arunca fara un scop.. Ma doare, dar iti place ca sunt asa posesiva.. Ma tii strans, iti spun sa nu'mi dai drumu si in mintea mea se opreste timpul cand iti simt parfumul. lti soptesc incet ca noi ne cunoastem puterea si ca totul se renaste din cenusa unor lacrimi., Sa recunoastem ca ne pasa, fara sa fim atat de zmei, imi pasa, se vede'n ochii mei.. Avem de parcurs pe jar incins, un drum candva de neatins..
Daca ar fi petale cate lacrimi am pierdut noi, ar fi numai trandafiri pe acest pamant, goi..

Am vrut sa le avem pe toate, dar cine stie, poate o sa merge mai departe. Mana ei ma tine strans : Nu'ti dau drumul.. inca nu l'am parcurs.. ti'am spus..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu